fi

Dansk

Etymologi

Fra oldgræsk ϕεῖ (fi).

Substantiv

fi intetkøn

1. φ (Φ som stort bogstav), bogstav i det græske alfabet

Bøjning

Ental ubestemt et fi

Ental bestemt fiet

Flertal ubestemt fier

Flertal bestemt fierne

Kilder

• "fi" i Den Danske Ordbog

Rumænsk

Etymologi

Fra latin esse. Konjunktiv, participium, gerundium og infinitiv har oprindelse i latin fierī.

Udtale

• IPA: /fi/, X-SAMPA: /fi/

Verbum

fi

1. at være

   Cartea este roșie. — “Bogen er rød.”

2. at blive — former passiv diatese

   Cartea a fost cumpărată de mine. — “Bogen blev købt af mig.”

Konjugation

Konjugation af fi

infinitiv		a fi
gerundium		fiind
perfektum participium		fost
antal		singulær			pluralis
person		1. person	2. person	3. person	1. person	2. person	3. person
indikativ		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	præsens	sunt	ești	este	suntem	sunteți	sunt
	imperfekt	eram	erai	era	eram	erați	erau
	simpel perfekt	fui	fuși	fu	furăm	furăți	fură
	plusquamperfekt	fusesem	fuseseși	fusese	fuseserăm	fuseserăți	fuseseră
	sammensat perfekt	am fost	ai fost	a fost	am fost	ați fost	au fost
konjunktiv		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	præsens	să fiu	să fii	să fie	să fim	să fiți	să fie
	præteritum	să fi fost	să fi fost	să fi fost	să fi fost	să fi fost	să fi fost
imperativ		—	tu	—	—	voi	—
	affirmativ		fii			fiți
	negativ		nu fi			nu fiți